Butonul cu fictiuni
Iluzia intelegerii si intelegerea iluziei
Scris de Simona Vlad pe ianuarie 19, 2010
(mai deloc fictiune)
Eram prin gimnaziu cand s-a intamplat tarasenia asta. Prin clasa a 6-a sau a 7-a, cred. O eleva mediocra, care statea foarte rau la mate. Adica , hm, ce s-o mai dau la intors, mai aveam un pic si ramaneam corijenta. Matematica mi se parea o chestie stranie si obscura. Pe acolo de unde incepusem sa scadem 7 din 3 si sa mutam niste cifre din dreapta in stanga, inversand semne, filmul se rupsese. Nu pricepeam deloc cum poti sa iei 7 mere dintr-o punga in care ai doar 3! Spuneti si dvs! Cum sa fie posibil asa ceva?! Deh, pe atunci imi lipsea practica edificatoare a creditelor si leasingurilor, cand inveti pe pielea ta cum e sa iei de acolo de unde n-ai. Dupa care iti trece prin oase si ti se imprima pe toti nervii capului minunata experienta a trecerii de la minus pe 0 si apoi, daca iti muncesti creierii cu ravna, bucurie mare, chiar pe plus!
In fine, eram la o nebuloasa d-asta cu schimbarea semnelor. Si nu imi ajungea nebulozitatea materiei, aveam si o profa a naibii, care se inflama rapid si ragea de parca ar fi putut sa ne inghita pe toti, cum facea vreunul vreo bocanitza, nu isi scria tema sau se vadea tare de cap! Ma scosese la tabla si dupa multe poticneli, balbaieli, transpiratii si noduri in gat, reusisem sa produc, la sfarsitul unui exercitiu de trei sferturi de tabla, rezultatul corect. Stiam ca e corect fiindca trasesem cu ochiul la raspunsuri cand sa plec din banca. Imi zisesem ca, daca stiu unde trebuie sa ajung, cum-necum o sa gasesc eu si drumul pana acolo. Treaba era ca smecherii aia tari la matematica isi dadeau coate si chicoteau. Profesoara avea un zambet cîsh. Ceva intre mila si sila. La rezultat trebuia sa ajungi pe baza unui calcul logic. Or rationamentul meu, desi avea ceva logica, era in acelasi timp pe langa ea. Era cam ca acela care suna asa: Cu cat inveti mai mult, cu atat stii mai mult; Cu cat stii mai mult, cu atat uiti mai mult; Cu cat uiti mai mult, cu atat stii mai putin! Asa ca de ce sa mai inveti?!
La fel, si rationamentul meu. Avea el logica a lui, insa pe langa cea pe care o impunea matematica. Situatia era
Dar un prieten… / eight month love-story (fictiune)
Scris de Simona Vlad pe mai 9, 2009
Pe Sam, sa ii zicem asa, l-am cunoscut la un training cu firma. Era foarte volubil si fetele roiau in jurul lui ca mustele pe langa borcanul cu miere… Eu, care nu suport fitzosii, faceam un pas inapoi numai cand aparea individul cu roiul de zburatoare zumzaind pe langa el. Avea o statura medie si atletica, aromonios croita si ochi foarte veseli. Aflasem ulterior ca jucase intr-o echipa nationala de baschet si ca fusese vedeta echipei. Absolvise ASE-ul, incepuse o cariera in vanzari, trecand prin cateva corporatii, apoi, la un moment, se saturase de stresul cu targetul de vanzari si, cum le explica cursantilor – out of record, la o bere – trecuse in tabara formatorilor, ca sa transfere formatatilor stresul de care lui i se acrise pana peste cap. Devenise asadar trainer, transferandu-se spre domeniul resurselor umane. Consilia relationarea dintre membrii echipelor, in general sau pe anumite proiecte. Scopul nobil al cursurilor era gestionarea eficienta si ar-mo-ni-oa-sa a resurselor personale si a relatiilor interumane. Inutil sa mai adaug cu cat succes si cat de ar-mo-ni-os gestiona el propriile relatii interumane, care curgeau garla in viata lui, prin toate preumblarile pe care le facea non stop, in tara si in strainatate. Viata lui era o simfonie perpetua: un sir de preludii ar-mo-ni-oa-se, urmate de multe si fericite du-te-vino-uri, incheiate cu multiple apeluri de telefon lasate indelung fara raspuns, pana se stingeau de tot, de la sine, pe silent.
Toate fetele din viata lui stiau cum este si fiecare credea ca ea va fi ultima. Toate se duceau ca oitele cuminti in patucul lui si pe cat de ironic le priveam, pe atat de cuminte am ajuns si eu tot acolo.
Ma refugiam indarjit in fundul salii de sedinte, pretextand ca…..
Loco amore?! Nu! Local amore! (aproape fictiune)
Ma iubeste! (fictiune, desigur)
Miss Antipatica – pseudofictiune
Miss Refractara – pseudofictiune
Literatura ne invrajbeste pe toti
Lapusneanu reloaded: Daca voi nu ma vreti, nici eu nu ma ofer
Proba de literatura: Sex cu fundul pe tastatura
