Scriitor in devenire

site-ul Simonei Vlad_______________________dileme scriitoricesti, eseuri si texte literare

Homofilia cuprinde Romania / – sa pricepem odata ca homosexualitatea e o valoare! Ori nu?!

Scris de Simona Vlad pe iunie 15, 2009

Voi incepe asa: Am prieteni si cunostinte homosexuali, oameni de toata isprava pe care ii stimez si care imi sunt de la simpatici la dragi, dar asta nu inseamna ca voi percepe vreodata homosexualitatea ca pe o valoare, asa cum se incearca sistematic de ani de zile sa ni se inoculeze de organizatiile care, sub aparenta luptei pentru nediscriminarea gay-ilor  si dreptul lor la demnitate, promoveaza in fel si chip homosexualitatea ca valoare!

 

De ani de zile simt cum homofilia cuprinde Romania. Mai ales in cercurile artistilor(cantareti, actori, pictori, scriitori)  si ale profesorilor, de-acum mult plecati peste hotare, avand contact  cu beneficiile civilizatiilor liberale, din ce in ce mai multi oameni se declara siderati de frumusetea neconventionala a homosexualitatii, de solidaritatea,  spiritul civic si efervescenta care exista intre gay-i! .  Asa au vazut ei  in comunitatile de artisti, profesori sau alte categorii de intelectuali personalitatile  gay: cu sarm , verva si foarte afabile cu toata lumea, incat au tras concluzia ca acestea sunt cu precadere atributele membrilor comunitatii homosexuale si au ramas foarte placut impresionati. Nici prin cap nu le trece ca in aceleasi comunitati gay sunt si gelozii, crime, violente, violuri,  traiuri duse in comun doar pentru obtinerea unor avantaje materiale, adica tot ce exista rau si in comunitatile heterosexuale! Nu, ei au vazut numai casutele viu colarate, esarfele roz, gesturile de tandrete efeminata ale barbatilor si induiosatoarele posturi masculin protectoare ale femeilor care se simt barbate.

Alooooo, oameni buni, wake up!

 1. Prima mobilizare a sunat chiar in randurile homosexualilor care au fost somati in fel si chip sa isi manifeste cat mai fatis orientarea sexuala.  Mesajul a fost cat se poate de constrangator: Daca esti homosexual si te rezumi sa iti traiesti orientarea sexuala in intimitatea celor  4 pereti ai casei, esti un las! Iti nenorocesti colegii de comunitate, esti lipsit de solidaritate, esti un cabotin, ce mai! Nu Gigele, nu Maricico, trebuie sa iti iei partenerul/ partenera de gat si sa te afisezi cat mai ostentativ, sa inteleaga tot poporul ce orientare ai tu, ca doar nu ti-e rusine cu ea, ai?! Deseori m-am intrebat daca nu cumva, intregul stil si temperament, de la vestimentatie multicolora, pana la manifestarile cu chiote, ochi clipind des ori dati peste cap, afectivitatea exhibata ostentativ in voce si gesturi cu care sunt asociati – in general – homosexualii, nu au fost rodul unui  comportament care le-a fost inoculat prin filme si videoclipuri ca “trebuie avut” daca simti ca devii homosexual.

Adicatelea, daca esti barbat homo si nu iti subtiezi vocea ori nu vorbesti pe nas,  nu iti dai ochii peste cap si nu iti pui esarfe roz sau flamboiante  ori daca esti o doamna barbat si nu iti ingrosi automat vocea si “latesti” umerii masculin si protector in preajma iubitei protejate, inseamna ca esti un homo cabotin… inseamna ca ti-e rusine sa iti dai pe fata una din laturile esentiale ale personalitatii tale, daca nu chiar cea mai de baza. Nu ti-ar fi tie rusine! Incet , incet, tinerii au invatat “cum trebuie” sa isi afirme sexualitatea…

Nu ca nu inteleg homosexualitatea, o inteleg foarte bine. Dar de la  a intelege nevoia de apropiere si intimitate cu parteneri de acelasi sex,  pana la a ajunge sa cred in necesitatea exhibarii in mod ostentativ a orientarii homosexuale sau a reprezentarii acesteia ca valoare pentru a promova normalitatea diversitatii  si a impiedica discriminarile absurde e o distanta de la cer la pamant.  

Intram prin aceste manipulari ordinare in epoca in care intimitatea devine o anti-valoare. Nu mai ai voie sa te lamuresti “in tine” ce simti . Nu. Trebuie sa te lamuresti public. Sa dai socoteala tuturor ce esti sau ce vrei sa devii… inclusiv sexual. Si odata lamurit trebuie sa iti expui homosexualitatea in toate formele posibile, fiindca altminteri esti cabotin si nesolidar!

Ca subiectivitatea noastra este o marfa de mare pret a producatorilor de bunuri si servicii nu mai este nici un secret. Ne imbracam cu hainele x, ne spalam cu gelul y, ne cremuim cu z  si conducem masini beta, in functie de cat de convingatori sunt creatorii de branduri, in slujba unor producatori… Asa incat de ce nu ar deveni si orientarea noastra sexuala o piata speculativa buna?! La urma umei, este vorba tot de specularea nevoii omului de a se defini ca identitate… si, daca anii de PR, marketing si advertising au reusit,  inducandu-le false nevoi de autodefinire,  sa dreseze consumatorii sa aleaga si ramana fideli unor branduri, de ce nu ar reusi un marketing si PR adecvat al ONG-urilor pentru apararea drepturilor minoritatilor sa influenteze inclusiv optiunile noastre sexuale?! Mai ales cu o asa politica de promovare a homosexualitatii ca valoare…. De ce nu ar deveni si orientarea sexuala  un “must have” pe care sa il have-i  in functie de cum vrea muschiul speculatorului?!

2. Si pe mine m-a socat de fiecare data, cand am auzit de tratamentele nedrepte care li s-au aplicat unor oameni pentru simplu fapt ca sunt homosexuali. Mi-a venit sa le sparg teasta dobitocilor aia heterosexuali care s-au crezut sau se cred superiori gay-ilor pentru simplu fapt ca ei se imbusoneaza cu parteneri de sex opus. Dar de aici, pana la adera la agenda politica de sustinere a homosexualitatii ca valoare nici prin cap nu mi-a trecut sa ajung. S-au gandit in schimb altii si au aparut curente ideologice foarte interesante….

In primul rand, o multime de cantareti si artisti au inceput sa produca videoclipuri si filme care vorbeau explicit despre homosexualitate si de-a lungul a cateva decade s-a trecut de la mesajul “ce conteaza genul cand doi oameni se iubesc?” la “e mai interesant cand doi oameni de acelasi gen se iubesc!” Credeti ca fabulez ?! Nu. La inceput au aparut filmele in care homosexualii erau nedreptatiti, batjocoriti, batuti… Erai impresionat de nedreptatea care li se facea….daca aveai cat de cat o samanta de echitate in tine, era imposibil sa nu te solidarizezi cu soarta homosexualului proscris de mentalitatile stramte ale vremii…. apoi au aparut tematici noi: femeile abuzate de barbati ghertoi sau singure care isi gaseau subit alinarea in bratele partenerelor de acelasi gen,  tandre, intelegatoare si protectoare sau barbatii prinsi in capcana unor mariaje fade sau care alergau din floare in floare, ca o albinutza, insa etern nefericiti –of, of, of- dar care zbang! se cutremurau cand intalneau barbatul vietii lor si dadea fidelitatea peste ei!

Cum sa nu devii more and more open-minded si homofil cand vezi cu ce valori se asociaza homosexualitatea?! Cu toate astea, am ramas perplexa cand o persoana culta, pe care o respect mult, a afirmat ca “noi ar trebui sa invatam de la homosexuali”. CE? am intrebat si eu ca vitzica.  “Pai, sunt solidari, veseli, au casute multicolore”… Aloooo! Am sa fiu intotdeauna gata sa invat de la orice om care are de transmis o valoare, dar e o plecare pe campii sa tragi concluzia ca solidaritatea, veselia, trairea intensa, non-conformismul  si talentul  sunt valori specifice homosexualilor numai pentru ca dupa o sedere de cateva saptamani in afara ai ramas siderat de stralucirile multicolore ale unui cartier rezidential gay, de afisarea nonsalanta a gesturilor de tandrete intre parteneri de acelasi gen, de verva unor artisti sau te-au impresionat pana la lacrimi productii cinematografice, arar oneste, cel mai adesea gandite cu dibacie sa promoveze cu succes agenda politica de homofilizare a opiniei publice.

Am vazut si eu filme care m-au infiorat, cu povesti despre fidelitatea si devotamentul dintre doi homosexuali, dar si mai tare m-a determinat sa inteleg ca si homosexualii pot fi devotati , fideli, seriosi cand am vazut in realitate cateva cupluri care rezista de cativa ani, Tot in realitate, printre homosexuali, am intalnit buni profesionisti, oameni saritori si modesti, dar si lichele arogante, care se plangeau non stop ca sunt discriminati pe motivul orientarii sexuale, cand de fapt erau de o lene incurabila si incompetenta cronicizata. Da, am vazut si printre homosexuali oameni solidari, cu caracter. Dar am vazut si nu am uitat ca si in lumea lor se petrec aceleasi drame si aceleasi ticalosii ca si in cea a heterosexualilor. Ma repet: gelozii, crime, violente, violuri, traiuri duse in comun doar pentru obtinerea unor avantaje materiale, adica tot ce exista rau si in comunitatile heterosexuale! Homofililor siderati de valorile homosexualitatii le reamintesc ca in duioasa lume a homosexualilor a fost ucis cu bestialitate Ioan Luchian Mihalea.

9 Răspunsuri sa “Homofilia cuprinde Romania / – sa pricepem odata ca homosexualitatea e o valoare! Ori nu?!”

  1. Ana spus

    Faptul ca barbatii gay sunt efeminati, iar femeile lesbiene barbatoase e doar un cliseu. Iar indemnul de a iesi cu totii din cei patru pereti pentru a ne arata orientarea sexuala nu era pentru a te dezgusta pe tine, ci pentru a iti arata tie si altor homofobi cat de multi suntem, cat de diferiti, dar si asemeni tie. Imi pare rau ca te impiedici de asa zisele lichele, dar nu uita ca in lumea heterosexuala sunt violate babe de 70 de ani de tineri de 18-19 care dupa aceea le spinteca capul cu toporul; si tot in acea lume copii de 12 ani sunt alergati si batuti de colegi, la indemnul profesorilor, pentru ca se presupune ca au tendinte homosexuale.

  2. Draga Ana. Unde am scris eu ca ma dezgusta exhibarea orientarii homosexuale?!
    Unde am uitat eu ca toate relele care se intampla in comunitatile homosexuale se intampla si in cele heterosexuale?! Vrei sa faci efortul sa te uiti pe text sa vezi ca am scris de doua ori ca si colo, si colo se petrec aceleasi orori.
    Ce am afirmat eu in articolul asta este ca de ani buni se face remarcata prezenta unei agende politice de idealizare a conceptului de homosexualitate, de impunere a acesteia ca valoare. Si se trantesc niste afirmatii din pod. Cum de altfel am remarcat si eu una doar la o intrare fugara pe blogul tau. In postul in care vorbeai despre revolta ta impotriva unui frate “crestin” care te-a apostrofat pe tine, te hazardai sa spui ca jumate din cei prezenti intr-o biserica sunt homo. Pe ce te bazezi, draga Ana, scuze? Ai facut tu o legitimare sexuala riguroasa a insilor dintr-o biserica? Uite asta e genul de afirmatii exagerate, totalmente fara nici o acoperire, care se fac doar pentru a marca puncte!

  3. am scris ca indemnul la exihibare OSTENTATIVA este o manipulare ordinara care nu iti mai da dreptul sa te bucuri de intimitate, Ana draga. – ceea ce e cu totul altceva…mai gandeste-te…

  4. Scriitorindevenire, cum vine asta cu “homofilii sideraţi de valorile homosexualităţii”? :) ) Oricum, e memorabilă.

  5. @ Alex Moldovan

    vine asa: cand oamenii sunt imbroboditi de un ambalaj care idealizeaza un concept incep sa il valorifice sa ii acorde niste valori false: homosexuali sunt solidari fiinda am auzit/ vazut eu ca daca pica unul pe strada in cartierul gay X sare toata vecinatatea sa cheme salvare… Ffffrate, asta se intampla mai peste tot si in comunitatile heterohomosexuale)… cu exceptia cazurilor (triste, ce-i drept)cand sunt vazuti cazuti boschetari jegosi si betivi care duhnesc de la o posta, cand, din pacate, trece ceva vreme pana sa se milostiveasca cineva sa dea un telefon la salvare… nu bag mana in foc ca nu se intampla acelasi lucru si intr-un cartier gay in circumstante similare.
    altminteri eu am vazut in comunitatea mea, preponderent heterosexuala din cate stiu eu, n cazuri cand , daca un om cadea pe strada, imediat sareau 2-5 sa sune la salvare, sa il ridice din drum, sa il ajute cu o sticla de apa , cu o vorba buna, or fi fost toti homosexuali aia saritorii, ce stiu eu!

  6. Simona Vlad, sciitorindevenire, cuvântul “siderat” are în general o conotaţie negativă (fiind sinonim cu împietrit, stupefiat, etc, nu se impune folosirea lui în contextul respectiv). De asta mă amuzam. La conţinutul postării antihomofile nici n-am îndrăznit a da atacul. În plus, pentru un scriitor în devenire, observ greşeli de limbă, plus nefolosirea diacriticelor şi neglijenţă în construcţia frazelor. Despre asta era vorba.
    “A idealiza un concept” – se reţine şi asta la colecţie :) .

  7. @Alex Moldovan

    Draga Alex, ai dreptate, probabil, lund sensul cuvantului din franceza – unde, in general – dar in particular, de ce sa nu privim?! :) – are sensul negativ pe care l-ai zis, incremenit/ socat…
    Ideea este ca in romana (si, daca stau si scormonesc putin, s-ar putea sa descopar si in franceza, prin cazurile alea particulare acelasi lucru)… el a fost asimilat “smechereste” cu sensul de uluit/ uimit tinzand sa se piarda marcarea negativa. D-aia l-am si scris italic, e barbarism ca si “locatie”… dar se foloseste… de unii la modul serios , de altii (including me, la misto). Stii, treaba e ca din misto in misto… uzul il va impune ca norma, cu sensul “uluit” – de spaima sau de fascinatie nu va mai conta.

    Dar sper sa intelegi ca intre a scrie in contra homofililor si a fi homofob e o mare diferenta… Da, scriu impotriva idealizarii/ incarcarii ilogice (ori prin asocieri trase de par) cu valori a unor notiuni…
    Nu inteleg de ce te legi atat de tare de combinatia asta.
    Idealizarea inseamna si inflorirea cu calitatii inexistente a ceva real…
    Conceptul se presupune a fi o prezentare generala a unei realitati…

    In rest, imi pare si mie foarte rau ca nu pot sa scriu cu diacritice. Daca tu crezi ca am greseli care zgarie pe nervi, ti-as fi recunoscatoare daca mi le semnalezi.
    Si foarte bucuroasa sa ma corectez, daca, fir-ar, am facut vreo tampenie impardonabila.
    Dar lucruri de genul : “neglijenta in constructia frazelor” ma lasa “siderata”. Ma scuzi.

    Ce neglijente… zi-mi. Nu te supara, nu te iau la rost… Recunosc ca se poate intampla, fir-ar, sa apara undeva un anacolut, o tautologie… dar una e sa apara ici colo si alta e sa predomine.

    Eu chiar am nevoie de cititori care sa ma poata citi incisiv, sa imi semnaleze deraierile stilistice sau logice… Dar nu vreau sa stam acum sa ne ocupam de purici… de genul: vezi ca (n)-ai o virgula unde (nu)trebuie… vezi ca ai mancat un articol la 20 de randuri sau ai pus unul in plus… Chiar ma bucura cand cineva imi semnaleaza o greseala care mie mi-a scapat. Numa sa fie vorba de greseala, nu de chestii de periaj… Cu care, sincer, nu cred ca scriitorul trebuie sa isi piarda timpul, ca d-aia exista corector, redactor de carte.

  8. @Simona Vlad: Nu, n-am luat sensul cuvântului în franceză. Uzul l-a impus deja ca normă, cu sensul “uluit”. Şi nu, nu e un barbarism. Barbarism înseamnă un cuvânt împrumutat dintr-o limbă străină fără a fi necesar (şi fără a se asimila în aceasta). Nu e cazul, nu?
    “Idealizarea inseamna si inflorirea cu calitatii inexistente a ceva real… Conceptul se presupune a fi o prezentare generala (sic!) a unei realitati…” – acestea nu sunt definiţii operative, cu care să se poată lucra, întrucât le lipseşte precizia. Sorry.
    Ce te opreşte să scrii cu diacritice – dacă spui că îţi pare rău că “nu poţi” (!!!) s-o faci?
    Mă citezi incorect, ceea ce e profund necinstit. Am spus că observ neglijenţă în construcţia frazelor, nu că aceasta predomină, aşa cum susţii.
    Câteva greşeli, culese în grabă:
    “lund sensul”
    “prin cazurile alea particulare ” – corect, printre cazurile…
    Cabotin înseamnă “cel care, prin voce, mimică, vocabular, urmăreşte să se facă remarcat, fals, teatral.” Din context, reiese folosirea cel puţin inexactă a termenului.
    La un scriitor, neglijenţa e impardonabilă. Şi de nescuzat :) .
    În fine, rostul redactorului de carte şi al corectorului e cu totul altul. Poate îl vei afla într-o bună zi. Mă tem să nu fie pree târziu. Un scriitor care nu-şi pierde timpul cu chestii de periaj este un diletant şi nu merită să vorbim despre el. Când vei ajunge să citeşti poezie, vei vedea că o virgulă poate schimba sensul unei întregi poetici.
    În fondul problemei o să continui să nu pătrund. Din considerente igienice.

  9. Bine,Alex, te inteleg, si imi pare rau ca iti provoc o dezamagire nefiind in stare sa ma ridic la inaltimea asteptarilor tale…
    Dar, fara sa fiu ironica deloc si fara sa vreau sa fiu lipsita de politete sau sfidatoare, iti spun ca nici nu intentionez s-o fac.
    Da, dupa greselile pe care le-ai selectat in graba, imi dau seama ca te indrepti spre acel tip de lectura care cauta nod in papura, aiurea in tramvai, in lucruri mici…
    Pentru numele lui Dumnezeu, scriitorii, in general, folosesc o serie de termeni in mod plastic si nu strict cf definitiei din dictionar, mizand pe inzestrarea lor cu extra-sensuri prin intermediul contextualizarii. Dar, in cazul termenului de fata, si izolat luat, si in context, 99, 9% dintre cititori cred ca ar asocia instant termeul “cabotin” cu sensul “prefacut”/ “care ascunde adevaratele interese”.

    Iti multumesc insa pentru bunavointa de a imi explica punctul tau de vedere.
    Imi pare rau ca iti provoc o dezamagire dar nu sunt de acord cu el. Am mai explicat pe blog punctul meu de vedere si cu privire la marja de tolerabilitate a greselilor si cu privire la diacritice. Nici eu nu vreau sa scriu de 7 ori despre acelasi lucru.

    ai tot dreptul sa ai propriile tale criterii de a aprecia scriitorii consacrati sau in devenire si de a ma exclude din preferintele tale.
    Crede-ma ca si eu imi perii textele destul de mult… dar nu ma streseaza neaparat virgulele sau selectarea prepozitie din/ dintre/ prin/ printre in functie de partea din care selectez…
    Pentru mine astea sunt maruntisuri, pe bune… “Lund” e o litera mancata, sorry, da naspa, dar nu ies matzele unui text din cauza asta…

    Sa iti spun eu de ce imi e rusine de de crap: Imi e rusine cand imi scapa vreun dezacord intre S si P, cand scriu surmonteaza in loc de remonteaza, exploatare in loc de explorare, din neatentie desigur, sau daca pocesc vreo conjugare la vreun verb mai nasol; in asemenea cazuri nici eu nu ma mai scuz. Ma dau cu capul de tastatura si imi crapa obrazul de rusine. Ma uit indelung peste si prin paragrafe daca nu am inadvertente de vreo natura sau alta; mod, loc, timp, cauza-efect etc. Fiindca daca imi scapa vreuna de genul asta, iar imi vine sa ma dau cu capul de masa. Believe me, ma feresc ca de naiba de termeni nepotriviti, de folosirea improprie a termenilor, ca doar d-aia am dexonline si mai am si niste explicative prin casa… De multe ori pe un text scris imi marchez cu rosu doi-trei termeni de care nu sunt prea sigura ca dau bine in contextul respectiv si ii verific si inlocuiesc cu altii daca nu ii simt adecvati contextului cu pricea.

    Pe de alta parte, Alex, nici prin cap nu imi trece sa scriu totul folosind in exclusivitate sensul propriu al cuvintelor… Nu, nu am de gand sa re-inventez eu limba romana, pacatele mele… dar nici sa ignor sensurile figurate sau haioasele oportunitati pe care mi le ofera limba vorbita.

Lasă un Răspuns

XHTML: Poţi folosi aceste etichete: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <pre> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>