Vocile “Adevarul” si vocea adevarului

Deunazi scriam cuiva un lucru pe care l-am mai spus sub o forma sau alta si pe blog: lumea scrisului e greu de imaginat ca o lume si a femeilor. Este o lume prin excelenta a barbatilor. (puneti , va rog,  si un accent ironic pe acest excelenta, ca poate nu se vede din context) . Nu e greu de verificat asta in domeniul beletristicii unde proportia de autori publicati versus autoare publicate este undeva pe la 4 la una! Si ma gandesc ca sunt indulgenta cand dau si aceasta proportie.

 

De ceva vreme trag cu ochiul si la ce se intampla in presa, modelul parca ar fi luat cu copy si paste, cu o diferenta de nuanta: in presa lucreaza multe fete tinere, majoritatea pline de elan, idealuri si iluziile afirmarii, tocindu-si sarguincios mansetutele si creierii prin birourile redactiilor, insa cu exceptia (si ea rara) a catorva nume din jurnalismul cultural, in celelalte tipuri de jurnalism –  social, economic, politic – abia daca zaresti vreo figura feminina marcanta. Parerea mea este ca multe dintre tinerele jurnaliste entuziasmate de profesia lor renunta dupa 3-7 ani, lamurindu-se cum sta treaba. Adicatelea portile redactiilor sunt larg deschise si d-relor, no problem, nu si accesul la editoriale, comentarea evenimentelor importante, la evidentiere, la afirmare. Pentru asta exista barbatii doar!

 

Nu mai departe de aceasta situatie penibila, ziarul “Adevarul” imi ofera o mostra de constiinta a superioritatii masculine, elevata nu gluma… Azi am cumparat cu ceva intarziere editia din 30 aprilie, ceea cu cartea, si, luand la rasfoit ziarul, ce vaz?! La baza paginii 4 am un banner promo care ma incredinteaza ca “vocile ADEVARUL” sunt cele mai tari din presa romaneasca: “Cei mai buni editorialisti si comentatori semneaza zilnic in editia de dimineata a ziarului “Adevarul”, zice headline-ul. Ioi! Ma uit emotionata  sa vaz cum arata vocile celea, caci, dupa cate v-am spus deja, adevarul ma intereseaza enorm, si ce aflu?!… O salba de barbati imi zambesc mandri si increzatori in ei – 15 la numar! – printre care o singura doamna, Magdalena Boiangiu, imi zambeste discret, de pe randul al doilea.

 

Si ma intreb si eu : “Dar de ce v-ati mai ostenit, d-lor, sa o invitati si pe dansa?! Ca ne este clar,  numai substantivul “voce” e feminin, “adevarul” ar trebui sa fie neutru, dar, in cazul dvs., “vocile ADEVARUL” nu au cum sa fie decat coplesitor numeric de vanjoase, paroase si barboase. Asta e. Trebuie sa ne impacam cu situatia asta, de asemenea.

 

Au ba?! Ar putea zice si o voce neutra a adevarului: Sa fie atat de indezirabil publicului cititor ca vocile ADEVARUL sa fie si feminine intr-o proportie egala sau semnificativa numeric ori o grava eroare a managementului care nu administreaza echitabil sansele afirmarii si recunoasterii profesionale, indiferent de gen?!