Politia Gramaticii Romane in actiune
Scris de Simona Vlad pe martie 23, 2008
Cu toate ca sunt constienta ca toate greselile de scriere sunt jenante, si mai jenante mi se par accesele didactice ale celor care, daca nu mai gasesc idei sa contraargumenteze un post ce le contrazice o convingere personala, incep sa atace cu sete gramatica defectuoasa a blogger-ului cu pricea. Dezaprob intransigenta neostenita a acestor “vanatori de greseli”, “exegeti justitiari”, “cautatori de nod in papura” uneori consacrati, alteori rasariti din cititori pasnici pana atunci. Daca blogul cuiva mi se pare atat de agramat scris, sar peste el… daca lucrurile scrise acolo au fost suficient de interesante si interesant spuse ca sa am rabdare sa le citesc, nu mai comentez erorile de gramatica, pentru ca implicit am considerat textul suficient de lizibil.
Toate greselile de orto imi par putin posibil de evitat, si mai urate sunt cele semantice sau legate de structura morfo-sintactica, dar daca apar pe blogul cuiva nu cred ca e cazul sa dam cu autorul respectiv de pamant… Nu prezenta lor ar trebui sa deranjeze ci gradul de incidenta. Totusi blogul este – din cate pricep eu– o scriitura rapida, neelaborata in detaliu, menita mai mult sa informeze, sa delecteze si sa ajute la socializare, la chemarea asemenilor, la confruntarea civilizata a ideilor… (Nu sunt de acord cu greselile intr-o scriere tiparita! Aceea trebuie verficata de 7 ori de 14 ochi! Dar pe blog, eu una cred ca e altceva…)
Pana la urma posturile cu comentarii si blogosfera in ansamblu ajung sa arate ca un stadion pe care partizanii varilor valori literare/ politice/ filosofice se huiduie reciproc pentru varii “fault”-uri gramaticale, uitand cu totul de continutul si de scopul jocului pentru care au venit in arena.
Cu mentiunea ca un scriitor nu ar trebui sa isi permita sa fie un agramat; la doua propozitii sa faca 3 greseli ca oricum i le corecteaza redactorul (sau i se iarta, ca e pe blog), ideea pe care o sustin este ca nu ar trebui nici sa ajunga terorizat de ortografie, sa nu faca vreun pleonasm, sa nu selecteze, Doamne fereste, vreun termen impropriu in vreo sintagma, sa ii scape vreun dezacord, sa comita vreun anacolut. Pentru asta exista corectori, tehno-redactori… daca vorbim de textul cu pretentie de literatura.
Ceea ce, insa, intr-adevar ar trebui sa il obsedeze pe un scriitor pana a nu-l lasa sa doarma de grija este sa dea scrierii sale substanta si expresivitate, lucru pe care nici un redactor sau corector nu il va face in locul lui… daca nu e, nu e! Si asta e cea mai grava greseala de scriere! Cea pe care nu i-o poate repara nimeni. Si pentru care singur poarta toata vina.
scriitor-in-devenire spus
Pentru cei care nu s-au mai dat pe bloguri si vor sa comenteze articole, iata cum se poate face:
Sub fiecare articol se va deschide, apasand linkul albastru -”…comments”, cate o casuta mai mare cu “lasa un raspuns”
Deasupra ei sunt trei campuri in care trebuie sa completati. Numele vostru,
Ionel, Georgel sau Fane Mafiotul dupa cum va cheama sau vreti sa va cheme public… In campul urmator introduceti si o casuta de mail valida – pe care nu o s-o vada nimeni, cu exceptia mea – dupa care hop! Intrati in casuta mai mare si va dati cu parelnicul!
Apoi dati “Submit comment” si gata! Mai veniti prin casutele mele si altadata daca aveti chef! Sau mai cautati peste cateva zile pagina pe care ati comentat ca poate v-am comentat si eu comentariile! C-asa se face, nu va speriati, ca e de bine!
malina spus
Eu, desi in prima instanta vad rosu cand cineva imi corecteaza gramatica (si e o furie indreptata impotriva mea, ca am gresit), ma bucur sa fiu corijata. Am un oarecare respect pentru limba asta destul de incercata acum si mi-as dori sa nu ajung sa fac parte din mutilatorii ei.
Dar da, dezaprob si eu cei care fac asta in mod rauvoitor sau din lipsa de argumente. Denota atat micime, cat si limitare.
scriitorindevenire spus
Malina, cred ca trebuie sa apara mai multi oameni care sa arate ca nu se simt de cacat daca au comis o greseala dar in acelasi timp sunt preocupati serios sa isi imbunatateasca standardul de cunostinte… se mai relaxeaza atmosfera in privinta asta si se mai dilueaza dihoniile astea intre iubitorii de gramatica si habarnistii care rusinati de statutul lor, in loc sa traga putin sa-si imbunatateasca gramatica cat pot, minimalizeaza importanta problemei.
E ca reactia aia din scola cand incepi sa urasti materia la care ai luat note mici si sa zici ca nu are nici o importanta! ceea ce in cazul unor materii e adevarat, cred eu… da poate sunt o habarnista invidioasa si lenesa !
Si de asemenea trebuie sa li se atraga atentie temperat si cu bun simt si alora care sanctioneaza obsesiv cu artag incalcarea normelor gr. ca nu duce la nimic bun atitudinea superioara si dusmanoasa.
Ma rog, relaxare trebuie in ambele tabere si deschidere. Pentru ca se intampla des si asta:cand cineva vine si atrage atentia cu tact si buna intentie asupra unor greseli e luat la injuraturi.