Proba de literatura: Sex cu fundul pe tastatura

 

Intr-una din aceste seri de arsita de vara ma aflam in fata monitorului lucrand de zor la un articol care trebuia postat la timp pe blogul meu. Subiectul ma captase intru totul si, pe masura ce imi cautam cuvintele, elaboram mirobolant frazele, nu imi dadeam seama ca timpul se scurgea primejdios catre miezul noptii… am auzit din dormitor pasii tarsiti ai animalului de companie tulburat pesemne de zgomotul tastelor pe care degetele mele bateau o sarabanda aritmica si i-am simtit in ceafa-mi rasuflarea duhnind a bere si a izul ultimului mic consumat din care mai ramasese ceva intre premolar si canin. M-am zgribulit instant presimtind dupa amusinarea tegumentului meu asudat care imi invelea trapezul tensionat ca era inca flamand.

 

A marait un avertisment scurt: “Nu termini odata cu calculatorul asta?!”

 

“Mai am putin si

Educat, erotofil si putin porno nu strica…

 

In continuarea articolului precedent trebuie sa spun ca exista si un segment de cititori cultivati sau semicultivati interesati de lecturi erotice si pornografice in registrul unei literaturi bune. Greu de inteles ramane ce inseamna buna pentru fiecare dintre ei. Si mai ales daca o literatura buna exclude pornografia. Insasi distinctia intre erotism si pornografie poate deveni dificil de operat. Cand erotismul ajunge in zona unei sexualitati extrem de dezinhibata ce anume il impiedica sa devina pornografie?! Nu putini sunt cititorii care sustin ca le plac scrierile erotice, nu pornografice.

 

Presupun ca in mintea cititorului - educat sau aspirational  -  se suprapun trei probleme diferite. 1. Pornografiile sunt vazute ca scrieri fara valoare literara in genere, pentru pustani care

Vrei audienta? – Baga porno!

 

Valabil si in literatura.

 

Oameni buni, nu credeam ca am ajuns in halul asta, dar iata ca ni se confirma din eter.

In disperare de audienta, televiziunile pun obiectivul pe tot ceea ce are legatura cu sexul violent, extravagant, non-conformist, exhibitionist.

 

Nu se mai tine cont de nimic, de protejarea identitatii unei victime, de menajarea imaginii si asa afectata a acesteia, de dreptul la viata privata, de nimic. Invaziile barbare sunt in plina desfasurare.

 

La inceputurile presei libere asistam neingrijorata la

Public si habar n-am! - ego proza

Articol in devenire

Incredibil dar adevarat! Public si habar n-am.

Astazi mi-a trecut prin cap sa vad ce pot afla oamenii despre mine daca tasteaza “Simona Vlad” (+ scriitor) pe google. Dau “enter” si cu multumire vad ca blogul meu apare afisat pe prima pagina in pozitia a doua, inaintea lui aparand doar un alt rezultat “Carti de Simona Vlad” Poftim?!

Ma frec la ochi si ma reped sa vad ce

Tara lu’ Nod in papura – Point Basescu

Inca o tembeliziune care se face lamentabil de cacao – Antena 3

Mihai Gadea – Ion Cristoiu si inepuizabilul Valentin Stan se dau in stamba cu regularitate.

  

Din cand in cand am proasta inspiratie sa mai deschid si eu televizorul sa vad ce se mai intampla in tara, in viata cetatii. Ei bine in seara asta – 2 iulie 2008 – urmaresc cu stupoarea tipica care ti se poate intipari pe chip cand vezi un psihopat investit in functia de formator de opinie, prestatia patetico-megalomana-anti-basesciana a d-lui Valentin Stan – ditamai profesorul universitar, mare analist politic si nu numai, iata! Mai nou si exeget anglist!

 

Neavand dansul ce ii gasi d-lui Basescu in papura, socoti de cuviinta

Care este rostul literaturii azi?!

Sa delecteze? Sa emancipeze? Sa moralizeze? Sa ce?

Perioada in care s-a pretins artei sa existe doar de dragul ei a apus de mult. Arta fara motivatie practica, daca se poate spune asa ceva, caci fara motivatie nimic nu exista, arta fara mobil se voia o arta dedicata contemplarii sau delectarii… si chiar si aceasta delectare sau contemplare trebuie sa fi avut in spate o motivatie – poate aceea de a abate atentia de la problemele mai grave care erodau societatea, poate de a le fruniza o un refugiu boemilor sau poate de a ascunde tocmai substanta subversiva a acestei arte care nu servea aparent nimanui.

 

Arta a fost insa cel mai adesea destinata promovarii anumitor idei, fie in folosul

S-a spart gasca! - gargare orgasmice pe tembeliziuni

 

Frati romani, s-a ales! Emotional, irational, gregar, individual, elitist, populist, ca participare minimalist, ura, ura, ura, s-a ales!

Desi nu asta imi doream, incerc sa gasesc partea buna: Ma bucura ca s-a spart gasca…cel putin cea formata din membri cu aceeasi afiliere politica. Ne da noua, celor multi, nadejdea palida sau macar iluzia reconfortanta ca in Romania incepe sa domneasca echilibru. Echilibru la furat.

 

Caci, din nefericire pentru poporul roman, dupa ce aburii maniei si cei ai euforiei se vor risipi, politicienii PSD-isti, PDL-ilsti, independenti  si ce mama lor vor mai fi iesit isi vor da iar mana – mai cu noduri, mai cu angoase, mai cu ciuda inabusita -  sa fure din nou tarisoara asta fiecare de pe

Locuiesc in sectorul 3, locuiesc in adevarata capitala a capitalei!

Ori de cate ori trec pe Calea Dorobantilor, ca boieru in cashcareta mea*, si opresc in intersectia cu Stefan cel Mare, vad drept in fata bine fixat (sper) pe un bloc cu 10 etaje  un billboard-TV (habar n-am cum le mai zice la suporturile astea outdoor, sper ca am nimerit-o). Adesea printre clipurile pentru bere, carnati, banci, politicieni, biscuiti si napolitane vad si un spot pentru constiinta noastra capitalista! Nu prea are el lay-out, n-are art vision, doar un scris care se plimba in diagonala pe ecran, insa are mesaj! Sloganul e foarte frumos. Mie mi-a placut. Mi-a crescut inima de mandrie ca sunt bucurestean. Zice asa: 

Locuiesc in sectorul 1, locuiesc in capitala capitalei!

 

Ha! No, dragi bucuresteni, locuitori ai sectorului 1, aveti de ce sa fiti mandri. Ca v-o facut primaria brand de o sa va creasca awareness-ul self esteem-ul la cote maxime!  Insa parerea mea este ca mai trebuie sa asteptati

Cum traiesc unii din scris

 

Una din problemele aprig dezbatute in lumea scriitorilor sau aspirantilor este traiul din scris…

Asa de tare ma arde si pe mine problema asta ca d-aia nu public… Nu de alta dar matzul meu imi adreseaza in fiecare dimineata cate un duty call si nu pot sa il refuz…

Extrapoland nu numai matzul e de vina… toate oraganele isi cer obolul: capul meu vrea un adapost deasupra lui, plamanul meu vrea un mijloc decent de transport, pielea mea un sapun cu PH care sa o faca “de caprioara” …. Hopa! Hai ca am luat-o razna … nu e cazul sa intru chiar atat de mult in detalii….

 

Treaba e ca oricine, inclusiv aspirantul la titlu de scriitor vrea sa traiasca omeneste, la un nivel intre decenta si prosperitate, fiecare in functie de modestia de care e in stare… insa chiar si

Acesti copii minunati si parintii lor imbufnati

Duminica seara (18 mai 2008 ) pentru prima oara dupa multa vreme, TVR 1 m-a facut sa simt ca nu platesc de pomana abonamentul la radio TV.  S-a difuzat semifinala de la “Ploaia stelutelor” – un concurs in care evolueaza copii (intre 8 si 16 ani probabil) la dans si muzica moderna.  

Ei bine, pentru prima oara am vazut un show bine realizat… Cel mai impresionant lucru